Iniţiat de Primăria
Timişoarei (primar Gheorghe Ciuhandu), proiectul intitulat Aleea
personalităţilor vizează un scop dublu: „pe de-o parte crearea unui spaţiu
dedicat memoriei înaintaşilor, iar pe de altă parte, unul educativ destinat generaţiilor
tinere” pentru cunoaşterea istoriei şi a personalităţilor marcante ale oraşului.
Amplasate pe aleea principală din Parcul Central, busturile au fost dezvelite
rând pe rând, începând din anul 2009, după cum urmează (cronologic, după anii
de naştere ai personalităţilor, de jos în sus):
Deliu Petroiu (1922-2008)
– critic de artă, membru fondator al Facultăţii de Filologie din Timişoara şi
al celebrului Cerc Literar de la Sibiu,
contribuind „la formarea elitei oamenilor de cultură din Timişoara actuală” –
sculptor Aurel Gheorghe Ardeleanu.
Virgil Birou (1903-1968)
– „important scriitor bănăţean din perioada interbelică, promotor al romanului
realist” – sculptor Romul Ladea.
Romul Ladea (1901-1970)
– „fondatorul şcolii româneşti de sculptură modernă” – sculptor Péter Jecza.
Ioachim Miloia (1897-1940)
– un „erudit cărturar bănăţean, a organizat pe baze ştiinţifice Muzeul Banatului”,
precum şi un pictor de biserici bănăţene – sculptor Gheorghe Groza.
Cornel Mikloşi (1887-1963)
– inginer, inventatorul maşinii de sudat capete de şină in situ, Taurus (1938) – sculptor Ina Popescu.
Béla Bartók (1881-1945)
– compozitor, pianist, muzicolog; „în colaborare, realizează o culegere de
muzică folclorică maghiară, românească, sârbească, croată, turcească şi
nord-africană” – sculptor Péter Jecza.
Stan Vidrighin (1876-1956)
– primul primar al Timişoarei după 1919, membru fondator şi rector al Şcolii
Politehnice din Timişoara – sculptor Ştefan Alexandru Călărăşanu.
Sever Bocu (1874-1951) – om
politic bănăţean, membru al Partidului Naţional Ţărănesc; de numele lui se
leagă întemeierea Universităţii de Vest (1944-1945) şi reînfiinţarea
Mitropoliei Banatului (1947) – sculptor Eugen Florin Barzu.
Aurel Cosma (1867-1931)
– primul prefect român al judeţului Timiş-Torontal, odată cu instaurarea
conducerii politico-administrative române în Banat (1919) – sculptor Rudolf
Kocsis.
Carol Telbisz (1853-1914)
– cel mai longeviv primar al Timişoarei (1885-1914), dezvoltând oraşul „după
planul urbanistic vest european, al marilor metropole” – sculptor Laurenţiu
Balca.
Török János (1843-1892)
– primarul care a făcut din Timişoara primul oraş din Europa cu iluminare
electrică stradală (1884), perioadă în care se realizează o adevărată „revoluţie
industrială” a urbei – sculptor Szakáts Béla.
Carol Küttel (1818-1875)
– cu origini de familie englezească, ca primar al Timişoarei a introdus,
printre alte iniţiative, tramvaiul cu cai (1869) – sculptor Luigi Ştefan Varga.
Dositej Obradović (1740-1811) – „ieromonah, scriitor sârb, erudit de talie europeană”, a
fost ucenic la Timişoara (1756) – sculptor Drinka Radovanović.
Claudius Florimund Mercy (1666-1734) – „primul guvernator al Banatului, autorul reconstrucţiei
Timişoarei”, printre care sistematizarea oraşului (reconstrucţia cetăţii), desecarea
mlaştinilor şi canalizarea Begăi, industrializarea oraşului, colonizarea
Banatului şi altele – sculptor Dumitru Şerban.
Eugeniu de Savoya (1663-1736) – eliberatorul Timişoarei (1716), după 164 de ani de stăpânire
turcească – sculptor linda Saskia Menczel.
Iancu de Hunedoara (1387-1456) – guvernator al Banatului şi Crişanei (1445-1456), regent al
Ungariei (1446-1456), „dând Timişoarei un rol important în cruciadele
antiotomane” – sculptor Remus Irimescu.
..................................................................
Începând din
data de 2 august 2013, lor li s-au alăturat Ion Românu şi Eduard Pamfil:
Ion Românu (1918-1980) –
dirijor, teoretician al muzicii corale, instrumentist, a inaugurat genul coral á cappella la Timişoara, director al
Filarmonicii Banatul, întemeietorul şi dirijorul corului acestuia – sculptor
Aurel Gheorghe Ardeleanu.
Eduard Pamfil (1912-1994)
– profesor şi medic psihiatru. „Intelectual de mare clasă, de orientare şi stil
european, a ctitorit psihiatria universitară timişoreană şi a creat psihiatria
antropologică românească, a dominat viaţa profesională şi spirituală a
Timişoarei” – sculptor Luigi Ştefan Varga.
..............................................................
Vineri, 9 mai 2014 - a fost dezvelit bustul lui Ormós Zsigmond:
Ormós Zsigmond (1813-1894) – academician, jurist, om
politic, istoric şi colecţionar de artă, întemeietorul muzeului din Timişoara.
În perioada în care a fost prefectul comitatului şi al oraşului s-au ridicat
clădirile teatrului, muzeului, bisericii romano-catolice din cartierul Cetate, ale
gărilor, clădirea şcolii superioare reale şi s-a inaugurat calea ferată
Timişoara-Orşova – sculptor Szakáts Bèla.
...........................................................
Vineri, 1 august 2014 – dezvelirea busturilor Nicolae Boboc şi
Gheorghe I. Tohăneanu, autor Gheorghe Ardeleanu
Nicolae Boboc (1920-1999), artist emerit – s-a aflat „în fruntea Operei Naţionale Române din
Timişoara, ca dirijor al Filarmonicii din Arad – la a cărei înfiinţare a
contribuit decisiv – şi ca dirijor al Filarmonicii Banatul. Compozitor, muzicolog şi eseist-filosof, a
dobândit recunoaşterea internaţională a auditoriului şi criticii, ca erudit al
fenomenului muzical, şi prin nobila dăruire în promovarea creaţiilor de valoare
din literatura muzicală naţională şi universală, printr-o serie remarcabilă de
prime audiţii absolute.”
Gheorghe I. Tohăneanu (1925-2008) – „Profesor universitar doctor în filologie, unul dintre întemeietorii
învăţământului filologic universitar timişorean. Latinist recunoscut pe plan
naţional, traducător din limba lui Homer, scriitor şi eseist, autor a zeci de
cărţi şi sute de articole, cunoscut de asemenea şi prin rodnica sa implicare în
activitatea culturală a urbei i s-a decernat titlul de „Cetăţean de Onoare al
municipiului Timişoara”. Pentru prodigioasa sa activitate i s-au conferit o
serie de distincţii din partea Uniunii Scriitorilor şi a Preşedinţiei României.”
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu