joi, 11 februarie 2010

Astăzi nu este „prima zi de marţi a fiecărei luni”(!). Luni-lună, ca oricare lună calendaristică. Mai, spre exemplu. Azi e joi, 11 februarie 2010, zi în care mă învoiesc să postez un comentariu în plus ca pe o sărbătoare personală, total atipic conţinutului integral al acestui blog. Îşi fac prezenţa următoarele argumente-coincidenţe:
- blogul cu cronici plastice lunare împlineşte un an de existenţă electronică. Îmi vine să-i urez ceva clasic, dar mă abţin. Nu depinde chiar totul de mine;
- a trecut deja o lună după cei trei ani de când sunt colaborator al cotidianului timişorean tipărit Renaşterea Bănăţeană, supliment Paralela 45, cel care apare marţi... – motiv pentru care am şi iniţiat această adresă virtuală accesibilă;
- cam în aceleaşi zile de februarie dar în urmă cu 20 de ani, am depus unei redacţii din oraş un text cu multă stare emoţională. Acel text a reprezentat debutul meu publicistic real. Ulterior m-am ocupat de alte treburi.
Prin urmare, îmi permit să recitesc acel debut... Redau doar titlul, textul e lung: „Patologia comunismului” şi concluzia „un cimitir plutitor”, material – publicat în Forum Studenţesc, Nr. 3/1990, martie, Timişoara – alăturat altor semnatari, majoritatea dintre ei habar n-am unde şi cum îşi petrec viaţa în prezent. Subiectiv (râsu’), am o amintire proaspătă despre situaţia acelui con-text. Obiectiv (plânsu’), îl consider un articol naiv, cu tematică generală provocatoare şi aşteptări mari pe fundal, dar atemporal (pot schimba unele cuvinte sau nume prin sinonime, însă esenţa rămâne la fel de contemporană şi Caragiale toujours). Rîsu’ Plînsu’, un contrast mental care m-a urmărit faptic an după ani, acum sub formă de bilanţ.
În încheiere, mulţumesc redacţiei Renaşterii Bănăţene precum şi celor care mă lecturează sper, cu plăcere. Mi-am împărtăşit jubileul de 1 an (de blog) şi un altul de 20 (de la debut)!
2010

marți, 2 februarie 2010

FEBRUARIE 2010
Arte regăsite

La Muzeul de Artă este deschisă, până în 28 februarie, expoziţia Ornamentica – forme şi motive decorative în ceramica europeană, sec. XVII-XX, curator Marcela Oprescu. O serie de informaţii detaliate însoţesc obiectele expuse (din faianţă, porţelan, gresie), ele fiind structurate pe manufacturi, zone şi stiluri – dar prezentate aici succint, după cum urmează: manufacturile din regiunea Stoke-on-Trent (Anglia), cu inovaţia tehnicii decalcomaniei apărută în anul 1750 – transferarea unui tipar decorativ direct pe suprafaţa ceramicii, prin intermediul unui şablon de hârtie specială. De aici se desprinde mai departe ceramica perioadei victoriene 1796, pavimentul decorativ al lui Herbert Minton 1836, sau faianţa narativă inspirată de romanele romantice ale lui Walter Scott, semnată de John Smith 1880. Manufactura din Altrohau (Boemia) 1810, cunoscută mai degrabă prin iniţialele MZ (după numele bancherului praghez Moritz Zdekauer); cea din Frain 1820 (Moravia) reprezentată prin peisaje portuare (modelul Ferrara) şi tiparul cunoscut ca Schloss Laxenburg (un castel al petrecerilor mondene din Viena); şi atelierul fraţilor Schütz din Olmütz şi Cilli 1854 (ambele oraşe în Slovenia), cu motive populare locale – habane – ulterior definite prin forma şi ornamentaţia platourilor sau fructierelor cu cromatică veselă. Manufactura Sarreguemines 1790 din Franţa, apreciată de Napoleon, conţine decoruri şi smalţuri strălucitoare de un colorit spectaculos. În Italia anului 1870, atelierele Farina din Bologna continuă stilul acuarelist Comeiro, în timp ce oraşul Urbino e cunoscut prin stilul grotteschi sau maniera raffaelleschi, ori prin reproduceri după Dürrer. Aproape uitată este manufactura de faianţă fină de la Batiz – localitate aflată între Deva şi Călan (România) – înfiinţată de către italianul Georg D’André între anii 1805 şi 1865. Aici se deosebesc trei perioade: prima, cu vase în galben şi roşu, urmată de cea a galbenului-palid, caracteristică oaselor. Însă cele mai apreciate sunt vasele de ceramică neagră cu smalţ strălucitor şi contururi aurite, unică în acele timpuri. În fine, parcursul expoziţional se întregeşte cu manufactura oraşului ungar Holics – astăzi aflat pe teritoriul slovac – din perioada 1743-1827, prin caracteristica pieselor în formă de păsări, fructe sau legume.



La Galeria Calina, Vasile Lihor Laza expune Arheologia cotidianului. Dezinvolt. Sau ludic, prin asocieri neaşteptate şi improvizaţii lipsite de raţiuni imediate, ironic chiar. Artistul-ceramist descrie dezordinea umană: diverse obiecte învechite (ziare, discuri de vinil, imortele, radio, mapă, călcător, michimaus-goblen, puşcă, telefon etc) re-găsite prin excelenţa ready-made-ului, dar care ajung să completeze abstract preocupările noastre zilnice. Sau geamantanele din pod - un rebus tridimensional al Pandorei ce se lasă descoperit prin definiţii bizare: Acumulare, Floare ţiclamen, Pseudo-creaţie... De fapt Trecătorului îi şade bine călătoria în timp şi spaţiu imaginar, aşa cum galeria, prin foşnetul ziarelor aruncate pe jos, este transformată integral şi vremelnic într-o instalaţie, ca frunzele peste cărări dadaiste.



Galeria Pygmalion găzduieşte expoziţia studenţilor ultimului an (III) la Pictură, clasa lectorului Cristian Sida, din cadrul Facultăţii de Artă Timişoara: Bianca Balogh, Alexandra Bârză, George Ciora, Ana Cobuleanu, Patricia Ferenţ, Ionică Laş, Ioana Luca, Raul Lupşa, Parászka Máte, Ciprian Negoiţă, Bogdan Neuleanu, Ştefan Petrică, Adriana Predoi, Szábo Tünde, Torony Alexandra şi Ilie Voicu, expoziţie întregită tematic prin formularea unui Autoportret cu un prieten şi un simbol – un studiu al figurii umane dezvoltate prin etapele anamorfozei şi metamorfozei aflate sub influenţele artei lui Hans Holbein, Maurits Cornelius Escher şi Orosz István.




Renaşterea Bănăţeană – supliment Paralela 45, 2 februarie 2010







ANUNŢ:
Au început pregătirile organizatorice ale Bienalei Internaţionale de Gravură Experimentală – IEEB, ediţia a IV-a, 2010 - eveniment ce se va desfăşura la Palatele Brâncoveneşti din Mogoşoaia, precum şi în alte galerii din Bucureşti. Reamintesc faptul că primele două ediţii s-au derulat la Timişoara - 2003, 2005 - la iniţiativa graficianului Ciprian Ciuclea, director de bienala şi la această ediţie. Pentru detalii:
http://www.experimentalproject.ro